Tag

Featured

Browsing

Prima data am gustat o paine cu maia, cativa ani in urma, cand am dat pe facebook de Yara Bakery. Atunci m-am indragostit de aceasta paine. Un pic acrisoara, cu o aroma ce ma ducea la bunica pe lijanca. Peste vreo 2 ani, am descoperit painea de la Natka Minunatka, la targul EcoLocal. Era atat de buna, ca mancam o jumatate de paine chiar in aceeasi zi. Randul la paine era imens, iar eu nu puteam ajunge in fiecare weekend la targ. M-am gandit ca merita sa studiez un pic cum se face o astfel de paine. Am cautat pe youtube cum se creste o cultura de maia. Nu parea un proces complicat, asa ca am zis sa incerc. Dupa o saptamina, maiaua mea nu parea destul de puternica, iar prima paine coapta, a iesit ca o caramida, grea si deloc crescuta. Am renuntat dupa primul esec. A mai trecut ceva timp pana am prins curaj din nou. Anul trecut, fiind la targ, am vazut ca Natka imparte maia. Avea si faina. Asta-i momentul, mi-am zis. Repejor am gasit un recipient si m-am facut cu 7 grame de maia. Am venit acasa. Mi-am cumparat o carte despre painea artizanala si am inceput sa studiez. Eram plina de entuziasm. Am inceput sa coc. Imi iesea cat de cat , dar rezultatul era de fiecare data diferit. Nu intelegeam procesul cap-coada. Apoi a urmat un masterclass la brutaria Iarba Noastra. Dupa el, totul a inceput sa curga si painea imi iesea cum trebuie de fiecare data. Am vazut tehnica, am inteles procesul si m-am inspirat enorm. Dupa masterclass am inceput a coace paine regulat, 1 data pe saptamina.

Anterior, am facut si o postare, despre beneficiile painii cu maia aici.

Azi vreau sa va prezint 2 retete de paine pe care le fac si care imi plac cel mai mult, poate va inspira si pe voi.

La ambele retete tehnica e aceeasi, doar ingredientele difera. Din acest motiv, voi descrie metoda doar 1 singura data.

Nota: Painea cu maia este mai densa decat cea cu drojdii.

Paine cu seminte.

Paine cu seminte

Ingrediente:

  • 150 grame plamadeala (maia hranita cu 5-6 ore in urma )
  • 400 grame faina alba
  • 100 grame faina de secara
  • 330 grame apa
  • 10 grame sare
  • 150 grame seminte (floarea, soarelui, dovleac, in, susan, mac…)
Paine de secara

Paine de secara 50%.

Ingrediente:

  • 150 grame plamadeala (maia hranita cu 5-6 ore in urma )
  • 250 grame faina de secara
  • 250 grame faina alba
  • 330 grame de apa
  • 30 grame miere
  • 12 grame sare

Metoda:

  1. Pentru a face 300 grame de plamadeala vom folosi 25 grame de maia-mama. O vom hrani cu 125 grame faina (eu am folosit de secara) si 125 grame apa, adica intr-un raport de 1:5.

2. Separat, pregatim mixul de faina, sare, seminte.

3. Cand e gata plamadeala, o adaugam la mixul de faina. Adaugam apa.

4. Incorporam cu mana toate ingredientele pana obtinem un aluat lipicios.

5. Acum trebuie sa dezvoltam reteaua de gluten, ca painea noastra sa fie cat mai frumos crescuta. E nevoie de aproximativ 10 minute de framantat de mana, sau la robot, viteza medie. Aluatul va fi foarte lipicios, dar rezistati tentatiei sa adaugati faina. Puteti sa va udati un pic mainile pentru a-l manui mai usor. Veti vedea ca dupa 10 minute se va desprinde usor de maini.

6. Lasati aluatul pentru 30 minute si framantati-l din nou, 1 minut. Dupa aceasta procedura, lasati-l pentru 3-4 ore, la temperatura camerei, sa creasca.

7. Dupa ce a crescut la temperatura camerei, aluatul e gata sa fie modelat si aranjat in forme. La modelare, puteti folosi putina faina.

8. Dupa ce a fost modelat, bila de aluat se pune intr-un vas, se acopera si se da la frigider pe noapte.

9. A doua zi dimineata, se incalzeste cuptorul pana la 250 de grade, cu un recipient cu capac, inauntru.

10. Scoatem aluatul din frigider. Il rasturnam rapid in vasul incalzit din cuptor. Facem o taietura pe aluat. Punem capacul si il dam rapid in cuptor.

11. Coacem painea 30 minute cu capacul pus la 250 de grade, apoi coboram temperatura la 220 si mai coacem inca 20 minute.

12. Cand e gata, scoatem imediat painea si o lasam sa se raceasca.

Sectiune. Stanga – paine de secara 50%, dreapta – paine cu seminte

13. Servim cu placere ). Noi am servit-o calduta, cu cascaval brie si dulceata de prune fara zahar (reteta aici)

Traim intr-o perioada cand putem sa ne permitem luxul de a manca oricand dorim. Nu mai trebuie sa mergem la vanat sau sa strangem pomusoare. E suficient sa ajungem la supermarketul de dupa colt sau sa deschidem frigiderul. Am ajuns sa mancam practic non-stop. Fiecare 1-2-3 ore. Ne gandim ca e doar o gustare si ca e chiar benefica, dar oare este asa?

Atunci cand mancam des:

  • Avem salturi dese de glucoza/insulina care impiedica pierderea eficienta a kg-lor in plus.

Hai sa recunoastem, cel mai des, gustarile noastre sunt dulci sau contin multi carbohidrati simpli . Asta inseamna un salt de insulina, care e un hormon de “conservare” a grasimilor. Atat timp cat insulina e ridicata, nu putem arde grasimi. Mai mult, atunci cand glucoza incepe sa scada, ne simtim atat de “lesinati” ca brusc mai avem nevoie de o doza de ceva dulce care sa ne puna pe picioare. Si acest ciclu se repeta, iar eforturile noastre de a da jos kg se reduc la 0.

  • Cream o dependenta de mancare.

Cand mancam des, mereu suntem cu gandul la mancare sau la urmatoarea gustare. Se formeaza o dependenta si nu ne putem concentra eficient pe altceva.

  • Sistemul digestiv e mereu activ.

Digestia consuma multa energie. Organismul nu-si poate concentra eficient energia catre alte procese de restabilire atunci cand sistemul digestiv are constanta nevoie de atentie.

  • Nu simtim foame fizica, ci doar emotionala sau hormonala (cand incepe sa scada glucoza in sange)

Luam ceva pe fuga pentru ca suntem suparati sau pentru ca ne simtim fara energie dupa pranz. Nu pentru ca ne este intr-adevar foame. Haideti sa fim mai constienti, sa mancam doar de foame.

  • Apar mai des simptome de balonare, gaze.

Atunci cand sistemul digestiv inca nu a reusit sa proceseze masa precedenta si noi ii dam iar de lucru, eficienta scade. Respectiv, apar tot felul de efecte adverse, ca balonari, gaze.

“5 mese pe zi”, “mancat la 2 ore”, “protein shake sau batonas”, sunt idei care incurajeaza consumerismul. Nu e ceva ce are neaparat legatura cu sanatatea. In majoritatea tarilor europene se maninca de 2-3 ori pe zi, iar gustarile sunt ceva din zona fantasticului. Nu ma mira de ce francezii cu toata patiseria lor sunt asa supli, sau italienii cu pizza si pasta ). Acolo mancarea e un eveniment social, un moment de conectare, care aduce multa placere.

Eu mi-am definit 3 reguli simple ce tin de mese dupa ce am analizat subiectul:

  • Sa mancam 2-3 mese complete, fara gustari
  • Sa mancam atunci cand simtim foame fizica
  • Sa luam mesele impreuna. Sharing is caring )

Voi in ce tabara sunteti? Pentru gustari sau fara?

De cate ori v-ati zis ca e ultima data cand mancati o prajitura inainte de somn, savurati o pizza intreaga in fata laptopului sau rontaiti un pachet intreg de covrigi/nuci…?


Eu foarte des. Am ajuns sa ma intreb, de ce nu pot fi consistenta in ceea ce-mi promit si ceea ce fac in realitate. Nu ai suficienta motivatie, veti zice. Raspunsul, de fapt, nu e atat de simplu.

Creierul nostru ne defineste comportamentul, bazat pe experientele anterioare si pe dorinta intrinseca de a primi placere. Ne nastem cu un sistem nervos imatur, care are o cantitate enorma de neuroni, dar practic nu are retele care ii conecteaza. E ca si cum ai avea un set de stalpi de electricitate izolati. Un astfel de circuit nu functioneaza. Din momentul nasterii, experientele prin care trecem, comportamentele pe care le observam, ne creaza aceste retele. Incepem sa avem curent ).

Un copil de 2 ani isi va crea rapid o “retea”. Sa zicem ca de fiecare data cand iesiti in parc, ii cumperi un biscuit. El incepe sa asocieze parcul cu biscuitul. Si de fiecare data cand veniti in parc, isi asteapta “recompensa”. Se creaza o retea neuronala, care daca este incurajata, devine una foarte eficienta. Acelasi lucru e valabil pentru toata lumea.
Creierul nostru, “alege” mereu intre recompensele imediate (biscuitul, alcoolul, jocurile, TV-ul, social media..) si cele de termen lung (sanatate, forma fizica buna..). E evident ca recompensele imediate castiga in mult mai multe situatii. Astfel, ne cream deseori comportamente nesanatoase, pe care le folosim atat de des, incat ajung sa fie automate. Nu le mai constientizam.

Frustrare, tristete, plictiseala.. sunt stari care ne genereaza disconfort. E o stare pe care nu vrem s-o simtim, de aceea apelam la placerile imediate. O felie de tort, un capuccino si frustrarea a trecut ca prin minune. De fapt, e un cerc vicios. De fiecare data cand actionam astfel, facem acest comportament si mai inradacinat, reteaua neuronala si mai rapida. Creierul nu mai cauta alternative, merge pe calea deja cunoscuta, iar tu esti tot mai departe de forma fizica dorita.

Asta nu inseamna ca trebuie sa ne resemnam. Putem construi noi comportamente si obiceiuri (retele neuronale). Si e nevoie de doar sase saptamini . Sase saptamini fara scuze si amanari, dar cu dedicare si efort consistent.

Iata o mica lista de pasi care va vor ajuta in formarea unui nou obicei:

  • Divizeaza scopul mare, in scopuri mici. Atunci cand ai scopuri mici, e mai usor sa vezi progresul, te face sa te simti bine si sa nu renunti la scopul mare.
  • Gaseste alternative comportamentului pe care vrei sa-l schimbi. Creaza-ti o lista de activitati placute la care poti apela in situatiile in care ai nevoie de o “doza de fericire”. De exemplu: o plimbare, o cafea, un masaj, o carte, un apel telefonic, sport, flori…
  • Nu renunta la noul obicei pentru 6 saptamini, zi de zi. Chiar daca este inconfortabil, afara ploua, nu ai primit o promovare… E absolut normal sa infrunti aceasta stare de disconfort, sa o constientizezi si sa o lasi sa treaca. Ea nu va dura, cum nu dureaza nici starea de fericire pe care o ai dupa ce ai mancat 3 croissante la dejun.

Cine isi ia portia de salata maine?

M-am tot gandit care va fi prima mea postare pe blog si dupa ce am reflectat putin, am decis sa fie despre cea ce sta in capul mesei, adica despre paine ).

Painea in toate varietatile sale este unul din cele mai consumate produse in lume. E atat de prezenta in alimentatia noastra incat am realizat ca trebuie sa acord o atentie sporita calitatii acesteia.

Traim intr-o societate tot mai dependenta de gusturi si senzatii intense. Ne-am alterat atat de mult simturile, incat avem nevoie de stimuli tot mai puternici ca sa fim oarecum satisfacuti. Painea nu este o exceptie in acest sens. Folosim faini tot mai rafinate, inalbite, aditivi care imbunataesc gustul, textura. Paine alba, aerata, rapida. Asta a devenit standardul nostru.

Astazi, o paine “buna” din supermarket arata asa:

Pe mine aceasta lista de ingrediente m-a facut sa inteleg ca nu mai vreau sa o consum.

Am inceput sa caut alternative. Asa am descoperit painea cu maia.

Ce este o maia? Este un agent de crestere a painii, care se face din apa si faina (si bacteriile din aer). Deci practic e un organism viu, care trebuie intretinut si hranit regulat si care confera painii un gust usor acru.

Acum ma veti intreba, de ce ar trebui sa consumati o paine cu maia si nu una cu drojdii instant din comert.

Iata si cateva argumente:

  • Nu contine ingrediente dubioase, uleiuri, zahar si agenti de crestere rapida.
  • E mai usor tolerata de persoanele cu senzitivitate la gluten. In procesul de fermentare o parte din gluten este descompus.
  • Este mai bogata in nutrienti. Acidul lactic format , inhiba acidul fitic din cereale care impiedica absorbtia nutrientilor.
  • Are un indice glicemic mai mic.
  • Este mai usor digerabila. In procesul de fermentare, o parte din proteine sunt descompuse in amino-acizi, respectiv sistemul digestiv e scutit de munca in plus.

Daca ati ajuns pana aici, sper ca v-am convins ca merita sa-i dati o sansa painii cu maia.

Acum sa trecem la ingrediente. Aici lista e scurta si clara.

Ca sa coci o paine ca la carte, e nevoie de:

  • Maia. Eu nu am avut rabdarea necesara sa o cresc de la 0, asa ca am luat o maia gata crescuta, de la Iarba Noastra.
  • Faina. E nevoie de o faina buna, neinalbita, preferabil din cereale integrale. Eu cumpar faina integrala si de secara de la
    Iarba Noastra, faina alba “Lanul de Aur” si faina de la departamentul Bio din supermarketuri sau de la bunica de la tara 🙂
  • Apa. Folosesc apa filtrata.
  • Sare.

Aditional se pot pune diverse condimente seminte, fructe uscate. Aici chiar exista o infinitate de optiuni (cum se zice, the sky is the limit).

Voi face alte postari si voi descrie 2 retete de paine pe care le fac des si care imi plac mie. Poate va inspira si pe voi.

Pentru cei ce nu vor sa coaca painea acasa, dar vor sa manince paine sanatoasa, o puteti cumpara la:

  • Targul Ecolocal (Iarba Noastra, Maricica Caraman...)
  • Biorganic Raw Cafe
  • Casa Ribca
  • Dorin Mereuta

Painea cu maia e mai scumpa, dar asta e o investitie in sanatate. Suntem alcatuiti din ceea ce mancam, deci sa alegem ce e mai sanatos si calitativ.

La final, mi am amintit de citatul unui filosof elvetian care zicea: ca nu exista nimic fara calitati otravitoare, doza e acea care face un lucru sa fie otrava sau medicament. In acest context, vreau sa va zic sa fiti cumpatati cand consumati painea , pentru ca chiar si o paine sanatoasa poate dauna, daca e in exces.