Category

Lifestyle

Category

Expunerea la frig e o practica veche ce presupune “calirea” organismului pentru ca acesta sa devina mai imun fizic si rezilient mental.

Odata cu cresterea nivelului de confort, la nivel de individ si societate, am ajuns sa ne expunem tot mai putin la stresori care ne cresc capacitatea de adaptare si longevitatea organismului si tot mai mult la stresori cronici care ne scurteaza viata si inrautatesc calitatea ei. Despre stresorii benefici am scris aici, iar in acest articol, voi povesti despre unul din ei – expunerea la frig.

In ultimii ani, expunerea la frig prin dusuri si bai cu gheata a devenit destul de populara. Un mare promotor al acestei practici este Wim Hof (The Iceman). El a dezvoltat un protocol ce implica expunerea la frig, meditatii si respiratie. Pentru mai multe detalii, va recomand sa urmariti ce face, e senzational.

Principalele adaptari fiziologice care pot aparea in urma expunerii la frig sunt:

  • Efect anti-inflamator
  • Imbunatatirea abilitatilor cognitive si a starii emotionale
  • Biogeneza mitocondriala
  • Activarea tesutului adipos brun

Efect anti-inflamator

Procesele inflamatorii cronice sunt un factor determinant in procesul de imbatrinire si sunt asociate cu numeroase boli legate de varsta, inclusiv artrita. Artrita este o boala de articulatii degenerativa care cauzeaza durere si mobilitate redusa. Expunerea la frig e un remediu eficient pentru a reduce inflamatia si durerea asociata cu aceasta. Exercitiul fizic genereaza si el inflamatie. In cazul efortului de anduranta, expunerea la frig/dus rece/gheata/crioterapie post efort, reduce nivelul proteine C-reactive (un marcher al inflamatiei) si scurteaza perioada de refacere. In cazul exercitiilor de forta, expunerea la frig nu e indicata in primele ore dupa efort. In acest caz avem nevoie de acel proces inflamator pentru ca sa obtinem o hipertrofie mai eficienta a muschilor (cresterea masei musculare).

Imbunatatirea abilitatilor cognitive si a starii emotionale

Un raspuns fiziologic ca urmare al expunerii la frig este secretia de norepinefrina. Acesta e un neurotransmitator si hormon care imbunatateste atentia, capacitatea de concentrare, starea de spirit. In general, un nivel jos de norepinfrina este asociat cu depresia, lipsa atentiei, concentrarii, energiei. Depresia este uneori tratata cu preparate care cresc nivelul de norepinefrina in organism (inhibitori ai recaptarii norepinefrinei), dar acestea vin la pachet cu efecte adverse. Sunt foarte multe dovezi anecdotice, unde oamenii care sufera de depresie si-au redus remarcabil simptomele facand dus rece 2-3 minute pe zi, pentru o perioada de cateva saptamini.

Mai nou se fac studii care incearca sa determine daca expunerea la frig ar putea amana procesele degenerative (ex: boala Alzheimer). Un studiu facut pe soareci care au fost modificati genetic sa faca Alzheimer si care au fost expusi zilnic la frig, au dezvoltat boala mult mai tarziu decat soarecii modificati genetici care nu au fost expusi frigului.

Activarea tesutului adipos brun

Mamiferele (inclusiv omul), au mai multe tipuri de tesut adipos: alb, bej si brun. Tesutul adipos alb are rol de a stoca energie in forma de trigliceride si a le elibera pentru a produce energie, atunci cand e nevoie. Tesutul adipos brun are rol de a produce caldura, iar cel bej poate adopta un rol sau altul, in dependenta de factorii mediului. Pana nu demult, se considera ca doar nou-nascutii si animalele care hiberneaza au tesut adipos brun. Acesta este un tesut foarte activ metabolic, spre deosebire de tesutul adipos alb. Este foarte bogat in mitocondrii si poate produce caldura printr-un mecanism diferit decat contractiile musculare repetate (tremur).

Activarea tesutului adipos brun are loc ca urmare a expunerii organismului la frig. Acesta este implicat in arderea activa a kcal, cresterea sensibilitatii la insulina, metabolismul lipidelor (oxidarea acizilor grasi si lipoliza).

In ultimii ani, interesul pentru activarea tesutului brun a crescut considerabil. Se fac cercetari pentru a putea stabili cat de eficient este, pentru a fi folosita ca metoda ajutatoare (pe langa regimul alimentar) in lupta cu obezitatea, diabetul de tip 2 si alte afectiuni metabolice.

Biogeneza mitocondriala

Biogeneza mitocondriala este procesul prin care se produc noi mitocondrii. Mitocondriile sunt organite celulare (asa cum avem organe la nivel de organism, exista organite la nivel de celula) care produc ATP (sursa de energie la nivel de celula ) pentru a sustine necesitatile celulei.

Expunerea la stresori, ca exercitiul fizic, frigul, foamea, favorizeaza cresterea numarului de mitocondrii. Biogeneza mitocondriala crescuta la nivel de muschi e asociata cu o capacitate aerobica si performanta ridicata.

Experienta mea de expunere la frig

Experienta mea cu expunerea la frig se rezuma la dusuri reci cu apa de izvor, anul imprejur. Ultimele 6 luni am fost consistenta si am mers la dus de 3 ori pe saptamina indiferent de temperatura de afara. In cea mai rece zi cand am facut dus, au fost -7 grade Celsius. A fost extrem, dar senzatiile au fost si ele extreme in sensul cel mai pozitiv.

Rutina mea e:

  • Alergare usoara pana la izvor, aproximativ 4.5 km
  • Dus timp de 1-2 minute
  • Stat fara haine pentru inca cateva minute (in dependenta de cat de frig e afara)
  • Imbracare si alergare inapoi spre casa

Efectele imediate pe care le simt dupa dus:

  • Capacitatea sporita de concentrare
  • Starea de spirit foarte buna
  • Anxietate redusa
  • Atentie sporita
  • Motivatie ridicata
  • Efect analgezic in timpul ciclului menstrual

Nu ma pot expune in legatura cu alte beneficii ca biogeneza mitocondriala sau activarea tesutului adipos brun pentru ca nu am o metoda obiectiva pentru a le masura, dar ceea ce simt la nivel de cognitie si starea emotionala imi este suficient pentru a continua.

Daca ati ajuns pe aceasta pagina din interes pentru dusurile reci, va recomand din tot sufletul sa le incercati. Incepeti cu un dus rece acasa, pentru 10-20 de secunde si vedeti cum va simtiti. Puteti sa-mi scrieti sa impartasim emotiile impreuna.

Imbratisati frigul si el o sa va imbratiseze inapoi.

Sanatate!

Ce uleiuri/grasimi folosim pentru gatit ca sa profitam de maxim beneficii cu minim aspecte negative?

Ne intereseaza doua aspecte in acest sens:

  • stabilitatea uleiului
  • gradul de procesare

Grasimile, oricare ar fi ele, oxideaza in timp. Factorii de baza care contribuie la acest proces sunt: temperatura, expunerea la oxigen, umiditate, lumina.

Oxidarea e un proces care schimba proprietatile chimice ale grasimilor (sunt sigura ca ati gustat macar o data un ulei ranced), prin crearea de radicali liberi. Un radical liber e un compus foarte reactiv care abia asteapta sa interactioneze cu un alt compus (de exemplu membrana celulara, ADN-ul..), denaturand-ul. Viata de zi cu zi ne expune la foarte mult stres oxidativ, care rezulta in imbatrinire rapida, cancer, boli cardiovasculare si chiar nu vrem sa-i mai adaugam o sursa in plus.

Stabilitatea grasimilor/uleiurilor

In general, stabilitatea grasimilor e determinata de gradul de saturatie a acizilor grasi din formula lor chimica. Avem grasimi:

  • saturate
  • nesaturate (mono-nesaturate si poli-nesaturate)

Cele mai instabile grasimi sunt cele polinesaturate. Aceste uleiuri oxideaza usor. Contrar miscarii industriei alimentare care promoveaza uleiurile vegetale rafinate polinesaturate ca uleiuri de baza pentru gatit, ca fiind “heart-healthy” si fara colesterol, acestea sunt foarte nesanatoase. Ele au fost supuse la un sir de transformari: tratare cu solventi, incalzire, albire, deodorizare, etc.

Daca mai aveti un ulei “Floris” acasa, va recomand sa-l aruncati chiar acum!

Aceste uleiuri sunt lichide chiar si la -10 grade. Ex: ulei de floarea soarelui, ulei de porumb, ulei de orez, ulei de soia.

Grasimile mononesaturate au o singura legatura dubla in formula acizilor grasi din care fac parte. Acest lucru le face mult mai stabile decat cele polinesaturate. Totusi au un punct vulnerabil, legatura dubla care se poate rupe prin interactiunea cu oxigenul sau alti factori externi.

Sunt lichide la temperatura camerei, dar incep sa devina solide la temperaturi de frigider. Ex: ulei de masline, ulei de avocado

Grasimile saturate au doar legaturi simple si sunt cele mai stabile sub influenta factorilor mediului si la incalzire.

Acestea sunt solide la temperatura camerei. Ex: unt, ghee, ulei de cocos, unt de cacao, untura.

Gradul de procesare

Dupa gradul de procesare, uleiurile pot fi:

  • nerafinate (ulei extra virgin obtinut prin presare)
  • rafinat (uleiurile rafinate din comert)

Uleiurile nerafinate sunt obtinute in urma presarii mecanice a fructului (masline, cocos) sau semintelor (floarea-soarelui, rapita, in..etc). Acest proces implica procesare minima, fara a incalzi agresiv sau trata cu substante chimice uleiul.

Uleiurile rafinate, pe de alta parte, trec printr-o serie de transformari:

Degumare – uleiul este tratat cu apa fierbinte si acid. La aceasta etapa se pierd polifenolii (substante cu efect antioxidant) prezenti in uleiuri

Neutralizare – uleiul este tratat cu soda caustica pentru a elimina acizii grasi liberi din ulei.

Albire – uleiul se incalzeste si se elimina pigmentii de culoare

Deodorizare – uleiul se incalzeste la 150-250 de grade, folosindu-se aburi pentru a elimina gustul si aroma uleiului.

Dupa toate aceste transformari se obtine un ulei care nu are miros si gust aproape deloc, pe langa faptul ca e mega procesat si deloc sanatos. Se mizeaza doar pe faptul ca acum e ..stabil )

Acum sa trecem la topul celor mai bune uleiuri/grasimi cu care se poate gati, tinand cont de aspectele expuse anterior.

Uleiul de masline extra-virgin

Expunerea termica a uleiului extra virgin este un no-no raspandit de media. Se speculeaza cu punctul de fumegare care este unul mediu (aprox. 160 de grade). Fiind intr-o vacanta in Italia, am remarcat ca in familiile italiene se gateste cu ulei de masline extra virgin. Am analizat mai multe studii si am ajuns la concluzia ca uleiul de masline extra-virgin trece testul stabilitatii la temperatura pentru ca:

  • Are un profil nutritional bogat: tocoferol (vitamina E) si polifenoli cu actiune antioxidanta
  • Este un ulei preponderent mononesaturat care e destul de stabil. Singura legatura dubla (care este instabila) este neutralizata de antioxidantii pe care ii contine

Stiu culturile mediteraneene ce stiu 🙂

Sa gatiti cu ulei de masline extra virgin e foarte ok, atat timp cat nu prajiti alimentele in baie de ulei, ci folositi tehnicile blande de gatire (sotare pe tigaie, gatit in cuptor). Unicul mare dezavantaj a lui e ca… e scump.

Uleiul de masline extra-virgin are nevoie de conditii speciale de depozitare pentru a-i pastra cat mai mult profilul nutritional bogat si a incetini oxidarea.

El trebuie:

  • Ferit de lumina, depozitat in sticla intunecata
  • Ferit de caldura. Nu-l tineti langa aragaz si cuptor

Uleiul de cocos nerafinat

Este uleiul cu cel mai mare % de acizi grasi saturati, aprox. 90%.

  • Stabil la gatit, dar bogat in grasimi saturate. Chiar daca grasimile saturate nu mai au acea reputatie proasta de acum cativa ani, trebuie sa constientizam ca conteaza contextul in care le consumam. O sa dau un exemplu, aparent nevinovat: deserturile raw. Cel mai des se foloseste mult ulei de cocos in compozitia lor. Combinatia de grasimi saturate + carbohidrati rapizi (ex: fructe uscate) = kilograme in plus si un colesterol care o ia tot mai sus. Asta nu inseamna ca trebuie sa evitati deserturile raw, doar inseamna ca trebuie sa va stiti portia si sa nu va lasati influentati de etichete ca “cu ulei de cocos”, “raw”, “vegan”, “bio”. ). Nu toata lumea e la fel de sensibila la grasimile saturate. Se estimeaza ca aproximativ 20-30% au un polimorfism al genei apoB care ii face mai sensibili. Acesti oameni trebuie sa limiteze consumul de grasimi saturate.
  • Contine acizi grasi cu catena de lungime medie (MCT – medium chain triglicerides). In jur de 54% din acizii grasi ai uleiului de cocos sunt MCT . Acestia sunt usor absorbiti si necesita putin efort de digestie.

E o optiune buna pentru a gati terciuri, pancakes, checuri sau alte preparate dulci unde aroma cocosului e acceptabila. Daca vreti sa minimizati aportul de grasimi saturate, e indicat sa limitati consumul.

Ghee

Untul ghee se obtine ca urmare a fierberii lente a untului prin evaporarea apei si eliminarea particulelor solide (proteine din lapte) care fac untul obisnuit sa arda usor.

  • Stabil la temperaturi de pana la 250 de grade, 50% din grasimile sale sunt saturate.
  • Contine acizi grasi cu catena scurta si medie (SCFA si MCFA) care se absorb usor, cu efort minim de digestie
  • Spre deosebire de unt, contine doar urme de lactoza si cazeina. E potrivit pentru persoanele sensibilie/intolerante la lactoza/cazeina.

Ghee-ul e o grasime preponderent saturata si se aplica aceleasi reguli de consum ca si pentru uleiul de cocos.

Toate 3 uleiuri/grasimi au aspecte pozitive si mai putin. Alegerea depinde de necesitatile personale si vulnerabilitatile genetice ale persoanei. Daca tineti o dieta cu putini carbohidrati (low carb sau keto), va puteti permite mai multe grasimi saturate (atata timp cat nu aveti sensibilitate genetica la gena apoB). Pe de alta parte, daca nu vreti sa riscati cu consumul sporit de grasimi saturate, alegeti uleiul de masline care este preponderent mononesaturat. Folosit pe larg de populatiile zonei mediteraneene (care sunt si cele mai longevive, se presupune (conform studiilor epidimiologice) ca ar avea rol cardio-protectiv si antiinflamator.

Un regim alimentar e un meniu cu mese calculate exact, care trebuie urmat cu sfintenie, daca se doreste un rezultat frumos. Are la baza deficitul caloric si balansarea macro-nutrientilor (proteine, grasimi, lipide). Poate fi creat incat sa fie maxim nutritiv, cu grad de satietate mare si minim disconfort.

Un astfel de regim nu e potrivit pentru oricine. Unele persoane nu tolereaza lipsa flexibilitatii. Altii reusesc sa aiba succes doar urmand recomandarile generale ale nutritionustului, fara un meniu concret. Totusi, pentru o categorie de persoane (eu inclusiv), e nevoie de limite/cantitati clare. Poti sa maninci doar alimente sanatoase si sa nu slabesti, ba chiar sa adaugi. De ce se intampla asta? Pentru ca mancam din mai multe motive decat foame: plictiseala, confort, anihilarea emotiilor, stresului, necunoasterea altor mecanisme de calmare/relaxare decat mancarea. In astfel de cazuri e chiar eliberator sa urmezi un regim fix.

M-am gandit ca propria experienta este mult mai valoroasa decat doar teoria, asa ca am incercat sa urmez si eu un plan, timp de 30 de zile. Nu a fost usor, am deviat de cateva ori, dar am invatat cateva lucruri.

Tips & tricks:

  • Pune prioritate pe regim. Orice schimbare necesita energie mentala, iar creierul nostru are resurse limitate. Daca incerci sa schimbi mai multe lucruri odata, sunt mari sansele sa nu reusesti sa schimbi nimic. Deci regimul tau sa fie prioritatea nr 1.
  • Elimina tentatiile din casa/masa de birou. Atunci cand stii ca ai o cutie de biscuiti in dulap sau o caserola de inghetata in congelator, tentatia va fi mult mai mare. Va zic din propria experienta ca e tare greu sa rezisti aroma placintelelor fierbinti )
  • Planifica cumparaturile si mesele. Fa lista cumparaturilor si asigura-te ca ai ingredientele necesare in casa pentru a 2-a zi. Fa pregatiri in avans. Cantareste, pune mancarea in caserole (daca maninci la birou). Poti gati pe mai multe zile.
  • Fa o lista cu activitati placute, care nu implica mancarea (ex: masaj, mers pe bicicleta, vorbit cu un prieten, film, plimbare), Apeleaza la ea de fiecare data cand simti ca emotiile sau plictiseala te duc la frigider. Primele ori, activitatea alternativa pe care o alegi s-ar putea sa nu te faca la fel de fericit ca mancarea. E important sa perseverezi. Pentru a crea o noua retea neuronala (un obicei nou), e necesar sa repeti zilnic acel lucru, timp de minim 45 de zile.
  • Constientizeaza momentele de foame emotionala. In spatele mancatului emotional se ascund stari/emotii pe care nu vrem sa le simtim, frustrari, traume, neputinta, plictiseala. E important sa constientizam aceste momente si sa cautam alte mecanisme de gestionare (vezi lista activitatilor placute). Asta e unul din cele mai importante aspecte pentru a construi o relatie sanatoasa cu mancarea pe termen lung (nu poti cantari toata viata ce ai in farfurie). Nu putem evita situatiile in care ne simtim prost, dar putem sa le traim altfel decat mancand.
  • Seteaza-ti modul de gandire pe termen lung. Daca te gandesti ca dupa o luna de regim o sa ai corpul visurilor tale si o sa revii la modul de alimentatie vechi, nici nu incepe. Schimbarea corpului necesita timp, efort si dedicatie. Scopul e sa-ti poti schimba obiceiurile, ca sa nu revii de unde ai pornit. E posibil sa dureze 3, 6 luni, sau chiar un an. Imparte scopul mare in scopuri mici, ca sa nu renunti la o bucata de drum si bucura-te de fiecare mica victorie. Asta iti va da energia si motivatia de a continua.
30 zile de regim

Chiar e necesar sa cantaresc mereu tot ce maninc? La inceput, da. E nevoie de timp ca sa poti estima si sa intelegi senzatiile din corp, sa stii cand sa te opresti. Dupa o luna de regim vei putea estima cantitatea alimentelor pe care poti sa o consumi. Vei sti ce alimente sa alegi pentru a simti satietate si a minimiza disconfortul.

Pe mine m-a ordonat mult acest regim. M-a facut sa-mi aranjez mancarea frumos in farfurie, sa gatesc simplu, sa inteleg care sunt momentele mai putin bune, sa invat sa aman placerea si sa primesc placere cand maninc )

Slabitul e un proces complex. Sunt mai multe aspecte care trebuie abordate: obiceiuri alimentare proaste, mancatul excesiv/compulsiv, echilibrul psiho-emotional, stresul, bolile metabolice/hormonale… Toate ne fac sa consumam mai multa energie decat are nevoie organismul sau il fac sa cheltuie mai putin decat in mod normal (de ex: hipotiroidia scade rata metabolismului bazal pana la 30-50%). Pana la urma totul se rezuma la mentinerea echilibrului energetic al organismului: cheltuielile = consumul (pentru a mentine greutatea constanta). Evolutiv, noi am putut mentine acest echilibru fara mare efort, insa acest lucru nu mai este valabil pentru societatea actuala. Organismul nostru e expus la stimuli pe care nu i-ar fi intalnit niciodata in mod natural. Aditivi, alimente fine, extrem de procesate, care se absorb rapid si iti creaza starea de bine pentru perioade scurte. Am devenit dependenti si asta nu e o exagerare. Chiar daca organismul uman are mecanisme complexe de reglare, el nu mai poate face fata.

Ca sa restabilim echilibrul pierdut , e nevoie sa intelegem ce si cat trebuie sa mancam ca sa fim sanatosi si supli.

In aceasta postare nu voi scrie despre ce trebuie sa mancam, dar cat (din punct de vedere caloric).

Sa vedem din ce sunt alcatuite necesitatile energetice zilnice ale unui organism.

  • Rata Metabolismului Bazal (RMB) . Reprezinta cantitatea de kcal necesara organismului pentru a va mentine in viata. Procesele vitale precum fluxul sanguin, bataile inimii, mentinerea temperaturii corpului, respiratia au nevoie de energie pentru a se intampla. Rata metabolismului bazal constituie cea mai mare parte din necesitatile calorice zilnice si e influentata de mai multi factori: sex, varsta, greutate, somn, sistem endocrin, constitutia corpului (masa musculara arde mai multe kcal in stare de repaus decat grasimea) , temperatura mediului si multe altele.
  • Efectul termogenic al alimentelor. Organismul arde kcal de fiecare data cand mancam. Digestia, absorbtia si procesarea nutrientilor are un cost energetic. In medie, aproximativ 10% din totalul cheltuielior energetice zilnice (TDEE) o constituie necesitatile energetice pentru a procesa alimentele. Dintre toti macro-nutrientii, proteinele au cel mai mare cost energetic in procesul de digestie. Pentru ca organismul nostru sa digere 100 kcal de proteine, el va cheltui aproximativ 30 kcal. Spre deosebire de carbohidrati, care necesita doar 5-10 kcal (per 100 kcal produs ingerat), iar grasimile sunt cele mai eficiente 0-3 kcal (per 100 kcal produs ingerat).
  • Activitatea fizica. Nu e un secret faptul ca atunci cand ne miscam, consumam mai multa energie. Cantitatea de energie pe care o ardem facand efort fizic e foarte diferita de la un organism la altul si depinde de multi factori: intensitate, durata antrenamentului, frecventa antrenamentelor, compozitia corpului, sex, varsta, etc. Au fost standartizate mai multe nivele de activitate fizica: sedentar, usor activ, mediu activ, activ, extrem de activ.
    • sedentar – munca de oficiu, lipsa exercitiului fizic
    • usor activ – exercitii usoare 1-3 ori pe saptamina
    • mediu activ – exercitii moderate 3-5 ori pe saptamina
    • activ – exercitii intense 6-7 ori pe saptamina
    • extrem de activ – munca fizica, 2 antrenamente pe zi.

Mai jos, aveti un calculator cu care puteti calcula de cate kcal aveti nevoie zilnic pentru a mentine greutatea curenta (TDEE), tinand cont de nivelul vostru de activitate si deficitul de care aveti nevoie pentru a slabi.

Pentru a slabi, aveti nevoie de un deficit caloric. E important ca acesta sa nu fie prea mare. 15-20% din totalul cheltuielilor energetice zilnice (TDEE) e un ritm destul confortabil, fara infometare, fara stari de nervozitate si cel mai important, e sustenabil pe termen lung.

Desigur ca nici o formula nu va poate zice exact cat arde organismul d-voastra, dar ofera o estimare suficient de veridica . Nu puteti sti cum lucreaza pana nu incercati, asa ca va incurajez sa o faceti.

Acum, cand stiti cat puteti consuma veti fi mult mai atenti la ce consumati. O sa vedeti ca un burger nu merita satisfactia celor 2 minute, iar o farfurie cu peste, cereale integrale si salata e mult mai satioasa. Nimeni nu anuleaza micile placeri atat timp cat ele nu devin prea dese si nu reprezinta majoritatea a ceea ce consumati.

Fiti sanatosi si alegeti constient 😉

PS: Poza preluata.

Traim de parca suntem nemuritori. Nu prea ne pasa de corpul nostru, de mintea noastra, de relatiile sociale pe care le avem. Mancam prost, dormim putin, stam cu nasul lipit in telefon, nu mai spunem persoanelor dragi cat de mult conteaza pentru noi. Suntem tot mai obsedati de confort si satisfactie imediata. Dar ceasul ticaie….V-ati pus vreodata intrebarea cum e sa ai 50, 60, 70 de ani, fara sa fi ajuns inca acolo? De obicei alungam aceste ganduri. E prea dureros sa ne gandim la ele. Dar, ar fi bine sa o facem, daca vrem sa imbatrinim cat mai frumos posibil.

Ce inseamna sa imbatrinesti bine? Pentru mine e:

  • Sa arat bine
  • Sa pot tine ritmul cu copiii, si la 50, 60-70 de ani
  • Sa fiu activa, sa calatoresc
  • Sa fiu sanatoasa mental
  • Sa fiu pozitiva, fericita
  • Sa nu am boli cronice

S-a intamplat asa ca viata sa-mi dea o lectie dura destul de devreme. Era o zi de august 2012. M-a sunat tata. Am ridicat receptorul si tot ce am auzit e plans isteric… Urlete…Nu a fost nevoie de cuvinte. Am inteles tot. Mama nu mai era cu noi. Tin minte si acum ora de pe ecranul telefonului. Era 18:53. Acesta a fost momentul cand viata mea pur si simplu s-a intors pe dos. Mi-au trebuit ani de zile ca sa inteleg si accept ce mi s-a intamplat. Dar, “what doesn’t kill you, makes you stronger”. Ce am inteles e ca eu vreau sa traiesc sanatos, maximum posibil.

Recent, privind niste interviuri pe youtube, am dat de un biolog australian, David Sinclair. E unul din cei mai influenti oameni de stiinta care studiaza procesul de imbatrinire si cum poate fi oprit acesta. Stiu, suna science fiction, dar credeti-ma, cartea lui “Lifespan. Why we age, and why we don’t have to”, e absolut geniala. Aceasta a facut ca imaginatia mea sa explodeze, in materie de ce este sau va fi posibil, ce tine de longevitate.

El vorbeste despre teoria imbatrinirii, despre cum putem sa activam genele longevitatii, despre mecanismele de supravietuire si ce putem face ca sa incetinim ceasul nostru intern. In prezent, se lucreaza la diverse suplimente care ar incetini imbatrinirea, reprogramare celulara si alte chestii super interesante, care ar putea deveni realitate in viitorul apropiat. Eu ma voi axa doar pe ceea ce poate face fiecare din noi, aici si acum. Doar modificand stilul de viata, putem adauga 10-14 ani calitativi, la viata noastra.

Anterior, se credea ca longevitatea e doar o particularitate mostenita genetic. S-a dovedit insa ca impactul genetic asupra longetivitatii e doar 10-20 %. Noi suntem responsabili de celelalte 80%. Fa-le sa lucreze pentru tine, nu impotriva ta!

Cum sa activezi genele longevitatii?

Sa te expui la stres acut si disconfort. Stiu, nu e ceea ce ai vrut sa auzi, dar doar asa se activeaza mecanismele de supravietuire care ne fac sa traim mai mult. Si nu vorbim de stres cronic, permanent (job stresant, mariaj toxic, lipsa cronica de somn..), dar de forme intermitente de stres, care iti fac organsimul mai rezistent, adaptat si puternic.

Inca mai stai pe canapea savurand prajitura preferata in fata laptopului? Ridica-te si fa ceva din lista de mai jos, chiar azi:

  • Maninca mai rar.
    Ati observat un trend actual de post intermitent? S-a dovedit ca acest trend te face sa traiesti mai mult ). Exista diferite protocoale: sa nu maninci 1 zi in saptamina, sa urmezi 16:8, in care 16 ore bei doar ceai/apa/cafea si in intervalul de 8 ore maninci, 5 zile de mancat obisnuit si 2 zile restrictionat caloric, etc.. Optiuni sunt multe, alege ceea ce e sustenabil pentru tine. Atunci cand nu maninci, in organism se activeaza procesul de “curatenie generala”. Toate resursele interne sunt concentrate spre supravietuire si reparare a ADN-ului alterat. Zilnic, in organsimul uman, se intampla peste 2 trilioane de alterari ale ADN-ului. Daca repararea ADN-ului nu ar fi posibila, am muri rapid.
  • Maninca cat mai multe plante. Acestea, in conditii nevaforabile, produc compusi (molecule xenohormetice) care le ajuta sa supravietuiasca. Noi, consumandu-le, beneficiem de acestea.
    Exemple: resveratrol (struguri negri, vin rosu, afine, arahide in coaja, fistic ), quercitina (ceapa rosie, capere, kale, sparanghel, rosii), alicina (usturoi), galat de epigalocatechină (ceai verde).
  • Transpira:). Implica-te in activitati fizice care-ti taie respiratia (exercitii de interval cu intensitate mare, aka HIIT). Atunci cand faci exercitii intense (70-85% din maximum HR), induci un stres (raspuns hipoxic), care activeaza mecanismele de protectie contra imbatrinirii (se lungesc telomerele, creste activitatea mitocondriilor), fara a avea impact negativ pe termen lung.
  • Accepta si chiar “imbratiseaza” frigul. Frigul activeaza genele longevitatii si producerea de tesut adipos brun care este bogat in mitocondrii. S-a observat ca animalele care au mult tesut adipos brun sau cele expuse la 3h de frig pe zi, au rate reduse de diabet, obezitate, Alzheimer.
  • Mergi la sauna. Vizitele frecvente la sauna reduc mortalitatea indiferent de cauza.
  • Nu fuma. Fumul de tigara contine benzopirene, care altereaza ADN-ul nostru, iar ca rezultat, produce diverse mutatii. De aici, vine riscul sporit de cancer si imbatrinirea precoce. Fumatorii, traiesc in medie cu 15 ani mai putin.
  • Evita razele directe ale soarelui, foloseste crema de protectie UV.
  • Evita radiografiile si tomografiile (X-rays, CT scans) atunci cand nu sunt strict necesare.
  • Foloseste cat mai putine produse chimice (pestcide, nitriti, mercur, dioxina, bifenil policlorurat…).

In carte sunt multe lucruri extrem de interesante, redate la un nivel destul de avansat. E destul de provocator sa o citesti, daca nu ai multe idei despre cum functioneaza corpul la nivel celular, dar totusi e destul de accesibila, ca limbaj. Iata si unul din ultimele interviuri cu David, despre longevitate: https://youtu.be/jNUFSLY83YQ?t=64

Mai jos am lasat cateva note din carte care mi-au placut:


In biology, there is no such thing as fate.

Our genes didn’t evolve for a life of a pampered comfort.

Aging, quite simply, is a loss of information.

As a species, we are living much longer than ever. But not much better. Not at all. Over the past century we have gained additional years, but not additional life—not life worth living anyway.

There is no biological, chemical, physical law that say life must end.

Vine Anul Nou si odata cu el facem bilantul. Verificam lista de lucruri pe care ni le-am propus anul trecut si observam ca majoritatea nu au mers cum le-am planificat. Cumparam o noua agenda si planificam anul urmator, crezand ca vom fi mai buni. Ne vom alimenta echilibrat, vom face miscare, nu vom procrastina, vom citi mai mult, ne vom juca mai mult cu copiii, vom face cursuri de perfectionare..(si lista continua..).

Recent am citit o carte revelatoare (Willpower Instinct), despre cum functioneaza puterea vointei si o sa sumarizez in acest articol trucurile si recomandarile pe care le-am descoperit pentru a face astfel incat rezolutiile tale sa devina mai aproape de realitate.

In primul rand, sa definim de unde vine problema. Am evoluat in asa fel incat avem 2 parti contradictorii, practic doua personalitati ce vor lucruri diferite. Una e cea instinctiva, care “vrea aici si acum” indiferent de consecinte. De exemplu: “vreau un biscuit”, “vreau sa-mi cumpar a 10-a pereche de blugi “, “azi nu am forte, voi face sport maine”, “vreau sa privesc un film, voi invata mai tarziu” – sunt situatii in care alegem satisfactia imediata, chiar daca stim ca nu e tocmai cel mai bun lucru, pe termen lung. In contrast, “vreau sa slabesc”, “vreau sa-mi imbunatatesc forma fizica”, “vreau sa fiu mai productiv”, “vreau sa obtin jobul x” sunt afirmatii care sunt facute dintr-o perspectiva care necesita auto-control. Ambele “parti” sunt necesare si fac parte din fiziologia umana. Problema apare atunci cand se formeaza un dezechilibru intre ele. Iar pentru ca traim intr-o lume plina de tentatii, tot mai putin alegem sa ne dezvoltam capacitatea de auto-control.

Autoarea cartii propune cateva tehnici pentru a-ti mari capacitatea de auto-control:

  • Pentru orice tentatie, incearca regula “10 minute”. Inainte de a cadea prada tentatiei, asteapta 10 minute. In acest timp, incearca sa vizualizezi scopul tau si recompensa pe termen lung, daca rezisti tentatiei (de exemplu: daca merg azi la antrenament, peste 6 luni voi avea un corp mai tonifiat)
  • “Meditatia 5 minute”. Timp de 5 minute, stai linistit, cu ochii inchisi si concentreaza-te pe respiratie “inspir-expir”. Fa asta zilnic. Aceasta tehnica stimuleaza cortexul pre-frontal, acea parte a creierul care raspunde de auto-control.
  • Incearca sa observi, ce declanseaza o dorinta impulsiva (tentatie). O situatie de stres, o frustrare, oboseala, suparare…Atunci cand stii cauza, incearca sa o traiesti asa cum e ea, fara a cauta satisfactia imediata. Tine minte ca gandurile si simturile nu sunt mereu sub controlul nostru, dar noi alegem daca actionam sau nu.
  • Asa cum prea putina putere de vointa nu e un lucru chiar bun, nici excesul nu e o varianta ideala. Nu cauta sa fii perfect. Nu poti controla orice gandesti, faci, spui, simti. Atunci cand depui efort permanent ca sa te controlezi, organismul se afla intr-o continua stare de stres. O doza de stres e benefica, dar orice e prea mult, strica )
  • Oboseala, sedentarismul si deprivarea de somn afecteaza in mod direct cat de mult auto-control avem. Auto-controlul e o resursa care necesita multa energie. Respectiv, atunci cand suntem obositi, sansa de a face alegeri mai putin bune creste rapid. Dormi suficient, misca-te, si relaxeaza-te (min 5 minute pe zi) pentru a-ti restabili rezerva de auto-control.
  • Puterea de auto-control e limitata si se face tot mai putina spre sfarsitul zilei. Observa in ce perioada a zilei ai cel mai mult auto-control si planifica activitatile in asa fel incat sa reduci tentatiile, atunci cand esti epuizat (de exemplu: planifica activitatea fizica dimineata, cand ai cea mai multa energie si evita sa treci pe langa o patiserie seara, dupa munca).
  • Seteaza sarcini (scopuri, deadlines) mici de auto-control. De exemplu: spala dintii cu mana non-dominanta, imbunatateste postura, monitorizeaza cheltuielile…Fiecare din aceste exercitii pare neimportant, dar ele te ajuta sa-ti observi actiunile si creierul tau se va obisnui cu ideea de a face “o pauza” inainte de a actiona.
  • Nu iti seta scopuri prea optimiste si nu lua “credit” pentru ziua de maine. Suntem tentati sa credem ca alegerile pe care le vom face in viitor, vor fi mult mai bune, iar prin asta ne validam actiunile prezente, mai putin sanatoase. De exemplu: lipsim azi de la sala, dar recuperam maine sau ne permitem un tort intreg, dar maine..luni…whatever…gata, suntem perfecti. E o promisiune pe care ne-o facem, dar nu o indeplinim. Viitorul nu garanteaza mai multa energie, somn, motivatie…
  • Leaga sarcinile pe care le amani sau nu-ti plac, de ceva placut tie. De exemplu: fa sport/curat/mancare, ascultand muzica.
  • In situatiile cand ne simtim rau, vrem sa facem ceva ca sa scapam de aceasta stare. E un mecanism sanatos de supravietuire, dar conteaza incotro ne indreptam. Cele mai comune strategii de recompensa sunt: mancarea, shopping-ul, alcoolul, tv-ul, jocurile, navigarea pe internet. Astea sunt strategiile care secreta dopamina si “ne promit” o stare de bine. Creierul nostru egaleaza promisiunea cu fericirea, dar asta nu e acelasi lucru. Spre exemplu, doar 16% din persoanele care maninca ca sa scape de stres, au zis ca intr-adevar acest lucru ii ajuta. Aplica strategii eficiente pentru a combate stresul: activitatea fizica, jocurile sportive, meditatia, cititul, ascultatul muzicii, masajul, yoga, socializarea, plimbarile.
  • Nu te blama atunci cand gresesti. Atunci cand ne punem limite prea stricte si le incalcam, ne simtim vinovati. Ca sa scapam de aceasta stare, ne ducem de obicei, la strategiile care nu funtioneaza..si gresim si mai mult. De exemplu: ti-ai setat sa nu maninci dulciuri 2 saptamini si ai mancat o bomboana. Acum te gandesti ca daca tot ai incalcat, poti sa maninci toata cutia. E important sa ne debarasam de acest sentiment de vina. Atunci cand nu ne mai simtim vinovati, dorinta de a ne rasfata e mult mai mica.
  • Incearca sa prevezi situatiile in care ai putea sa-ti incalci promisiunile si fa-ti un plan de actiune. De exemplu: daca stii ca nu ai timp sa gatesti pentru a 2-a zi, planifica unde ai putea merge pentru a manca ceva sanatos, ca sa nu te prinda foamea cu un burger in mana ).
  • Inconjoara-te cu oameni care au scopuri comune cu tine sau care te motiveaza.

.

Ca sa intelegeti cat de importanti sunt , o sa va zic doar un lucru, pentru inceput : fiecare celula a organismului nostru, contine omega-3.

Dar, ce sunt mai exact?

Omega sunt un grup de acizi grasi, polinesaturati, esentiali. Huh, intr-o propozitie scurta avem 3 termeni necunoscuti. Fara frica, nu inchideti pagina, le explicam pe rand 🙂

1. Un acid gras e un compus chimic care rezulta in urma digestiei grasimilor pe care le consumam. Sa zicem ca ai mancat o felie de paine cu unt. Pentru ca grasimile din unt sa fie asimilate de organism, mai intai e nevoie sa fie descompuse in parti mai mici, pe care organismul nostru stie cum sa le asimileze. Una din aceste particule, sunt acizii grasi. Exista mai multe tipuri de acizi grasi, o categorie sunt: omega-3.

2. Un acid gras e polinesaturat daca are 2 sau mai multe legaturi chimice duble de carbon. Stati, nu va porniti dupa cartea de chimie organica din liceu :). Va zic care e impactul acestor legaturi duble. Ele fac ca aceste grasimi sa fie lichide la temperatura camerei si chiar in frigider. Puneti in frigider un ulei nerafinat de floarea soarelui, nuca sau in si veti vedea ca vor ramane lichide, cel de masline (e mononesaturat), se va solidifica, iar untul, care e saturat, va fi solid la temperatura camerei, cu atat mai mult in frigider.

3. Atunci cand zicem ca ceva este esential, inseamna ca e foarte important, de baza. Omega-3 sunt esentiali pentru ca organismul are nevoie de ei, dar nu-i poate sintetiza (produce). Alimentatia este unica sursa de omega-3 pentru organism.

Exista 3 tipuri de omega-3:

  • Acidul alfa linolenic ( ALA). Se gaseste in abundenta in surse vegetale precum nucile, semintele de in, chia si uleiurile din ele.
  • Acidul eicosapentaenoic (EPA) . Sursa cea mai importanta este pestele gras si produsele de peste, marin (somon, macrou, hering, sardine, caviar, ficat de batog)
  • Acidul docosahexaenoic (DHA). Sursa e identica cu EPA, adica produsele marine.

Beneficiile omega-3 vin , in mare parte, de la acizii EPA si DHA . Se considera ca EPA are rol anti-inflamator (protejeaza inima), iar DHA, neuro-protector (protejeaza creierul). Mai avem un acid, ALA ( provenit din surse vegetale). Acesta poate fi transformat de organism in EPA si DHA, dar rata este foarte mica (pana la 5% ). Din acest considerent pentru un nivel optim, trebuie sa consumam direct surse de EPA si DHA (din peste sau ulei de peste).

Beneficii omega-3:

  • Coboara nivelul de trigliceride (tip de grasimi care circula in singe) din organism. Trigliceridele marite sunt asociate cu boli cardiace (accident vascular cerebral, atac de cord..)
  • Ofera protectie contra bolilor cardiace, care sunt cauza mortalitatii nr 1 in lume.
  • Diminueaza simptomele ADHD (tulburare hiperactivă cu deficit de atenÈ›ie)
  • Reduce simptomele de depresie si anxietate.
  • Imbunatateste capacitatea mentala si concentratia.

Fiind acizi grasi, omega-3 se gasesc in produsele bogate in grasimi.

Top 7 produse care contin omega-3, in principal EPA+DHA:

  • Ficat de batog – 14 grame*
  • Caviar – 6.7 grame
  • Macrou – 2.6 grame
  • Somon – 2.5 grame
  • Ansoa – 2.1 grame
  • Hering – 1.7 grame
  • Sardine – 1.5 grame

*(continut, per 100 grame produs)

Top produse vegetale, cu continut ridicat de omega-3, in principal ALA:

  • Seminte de in – 22.9 grame*
  • Chia – 17.5 grame
  • Nuci grecesti – 9.9 grame
  • Uleiuri din semintele de mai sus

*(continut, per 100 grame produs)

Cum sa va asigurati un nivel optim de omega-3?

  • Consumati de 2-3 ori pe saptamina specii de peste din lista top 5.
  • Luati un supliment de omega-3, de preferat din ulei de peste (exista si omega-3 din alge marine, dar inca nu sunt suficiente studii care sa determine cat de buna e absorptia)
  • Completati cu surse vegetale de omega-3, dar baza trebuie sa ramana sursele marine, tinand cont de conversia mica ALA-> EPA+DHA

Daca vrei sa testezi cat de bine stii sa te auto-controlezi, renunta la zahar pentru o perioada. Va zic din propria experienta ca nu e deloc usor. Lipsa lui te face tare vulnerabil emotional. Nu mai stii cum sa alini momentele grele, unde sa cauti confort, energie, fericire. E ca si cum ai fost lipsit de cel mai bun psiholog al tau si viata nu mai are acelasi sens. Te infurii, incepi sa gasesti tot felul de justificari : “am mancat zahar pan’ acum si nu mi-a fost nimic”, “zaharul e bun pentru creier”, “totul in moderatie”, “of, astia cu modul sanatos de viata sunt fixati, iar eu vreau sa raman intreg la minte”.

Eu, ca un adevarat “sugar addict”, am trecut prin toate astea. Am plans, m-am enervat, am avut stari de letargie, nu voiam sa ma ridic din pat, mi-am cautat tot felul de scuze. Apoi am plecat in extrema in care am mancat fructe cu kg-le , dupa care aveam impresia ca imi va exploda stomacul. Cautam cu disperare carbohidratii rapizi de care am fost lipsita. In aceste 14 zile , am avut doua situatii in care nu m-am tinut de cuvant si am mancat muuulte prune uscate. Teoretic, nu e zahar rafinat, dar nici nu e o optiune prea buna, daca sunt consumate in exces, pentru ca au o concentratie mare de zahar natural, care are efect similar. Am simtit imediat cum pulsul mi s-a ridicat si am devenit ca un motoras, iar peste 1-2 ore, a venit si moleaseala.

O alta problema de care m-am ciocnit e ca practic nu puteam sa maninc intr-un local. Chiar si borsul rosu are zahar adaugat, ca sa fie mai bunisor ). Sushi, pizza, sosuri, paine, supe/ciorbe, tocanite..in toate se adauga zahar. In USA se foloseste asa o notiune ca “bliss point” (punct de fericire). E o intreaga stiinta. Lucreaza chimisti care stabilesc cu exactitudine cat zahar trebuie adaugat intr-un produs pentru ca acesta sa ajunga la nivelul maxim de “gustosenie”. Nu ca as vrea sa par paranoica, dar vreau sa am controlul la ceea ce maninc, mai ales ca de asta depinde sanatatea mea.

Zaharul nu e atat de dulce pe cat pare. Iata doar cateva efecte negative, care sper sa va motiveze si pe voi sa reduceti consumul:

  • Genereaza salturi de glucoza care, la randul ei provoaca salturi de insulina. Atat timp cat insulina e la un nivel ridicat, procesul de ardere a grasimilor este imposibil.
  • Accelereaza procesul de imbatrinire
  • Creaza dependenta emotionala si fizica. Zaharul e mai potent in acest sens decat cocaina.
  • Creste enorm riscul de boli metabolice: diabet de tip 2, obezitate, steatoza hepatica.
  • Contribuie la acnee si alte imperfectiuni ale pielii. Atunci cand avem insulina ridicata, aceasta stimuleaza secretia hormonilor masculini, care la randul lor cresc secretia de sebum, iar de aici e doar un pas catre porii blocati si inflamatii.
  • Este asociat cu starile depresive si hiperactivitatea la copii.

Dar, sa trecem si la partea buna a lucrurilor.

Efectele benefice pe care le-am simtit au fost:

  • Dupa vreo 3 zile fara zahar, am inceput sa ma simt neasteptat de bine. Am fost mai energica si mai bine dispusa.
  • Am avut nevoie de mai putin somn decat de obicei. M-am trezit in fiecare dimineata odihnita, chiar daca am dormit cam 6 ore.
  • Am fost mai productiva, am cautat placerea in alte lucruri.
  • Abdomenul s-a facut mai plat.
  • Am pierdut 1.5 kg.
  • Pielea a inceput sa straluceasca si sa fie mai luminoasa. Nu mi-a iesit absolut nici un cos, desi am fost in perioada pre-menstruala.
  • Am inceput sa simt gusturile mai intens ( dovlecelul si nucile de caju mi se par tare dulci )

Eu zic ca sunt efecte semnificative, intr-un timp atat de scurt.

Bun si acum ce vei face mai departe, ma veti intreba? Nu vei mai consuma niciodata zahar? Raspunsul e ca cel mai probabil voi manca si chiar voi gati prajituri cu zahar, dar cantitativ mult mai putin. Sau daca voi intra ocazional intr-o patiserie, cred ca imi voi lua o prajitura, dar asta nu va fi ceva de rutina, mai degraba o exceptie. Partea sociala are si ea efectele sale benefice, asa ca uneori o prajitura impartita cu oameni dragi s-ar putea sa faca mai mult bine decat rau. Totusi, sa nu percepem acest mesaj ca pe o unda verde pentru dulciuri.

Haideti sa cautam placerea in alte lucruri, sa ne formam noi obiceiuri. La inceput vor parea nenaturale, inconfortabile, dar cu timpul vor deveni parte din noi si cu siguranta vom savura efectele benefice pe termen lung.

Multa lume crede ca a manca sanatos inseamna a petrece mult timp gatind chestii sofisticate sau cautand prin magazine tot felul de produse minune. De fapt, totul e exact invers. Mesele nutritive, sunt cele simple si nu implica multi pasi sau gatire sofisticata. Tot de ce ai nevoie e un plan saptaminal orientativ, putin timp pentru cumparaturi si mici pregatiri.

Mai jos am enumerat ce fac eu ca sa am o saptamina cat mai reusita:

  1. In weekend merg la piata. Cumpar legume, fructe, verdeturi, nuci si seminte, leguminoase. In sezonul de toamna-iarna iau: Legume si frunze – spanac, rucola, patrunjel, morcovi, sfecla, praz, dovleac, cartof dulce, ceapa rosie, radacina de telina, brocoli, conopida; Fructe – mere, pere, rodii, grapefruit, portocale, banane, avocado, lamai; Nuci si seminte – migdale, nuci grecesti, caju, seminte de dovleac, seminte de floarea soarelui; Leguminoase – naut, fasole.
  2. Fac o comanda online de la Metro sau merg la supermarket pentru a lua: Cereale integrale – hrisca verde si obisnuita, quinoa alba, orez, fulgi de ovaz cu gatire lenta; Legume congelate – mazare verde si pastai; oua; peste (de regula peste gras ca somonul, macroul, dorada, dar si pastrav); carne (curcan, pui, iepure, carne slaba de porc); ulei de masline; masline verzi si kalamata; ocazional tofu; ciocolata neagra (>=85%, mie imi place Vivani); ocazional prune uscate si curmale moi, Lactate – cascaval tare si mozzarella.
  3. Periodic ma aprovizionez si de la piata EcoLocal. Iau uleiuri presate la rece de la Ambera (preferatele mele: dovleac, nuci, migdale), unt de nuci de la Pastas (susan, migdale, alune), faina de spelta, faina de secara si integrala de la Iarba Noastra.
  4. Cand am toate ingredientele la indemana, ma apuc de gatit.
    • Fierb o cereala integrala (de ex: quinoa, orez, hrisca) pentru 2-3 zile.
    • Fierb naut sau fasole, pentru 3 zile.
    • Spal frunzele pentru salata si le depozitez intr-un container ermetic in frigider.
    • Gatesc unele legume, ca sfecla, brocoli, cartof dulce, dovleac, zucchini, ciuperci si le depozitez in frigider, in container inchis.
  5. Gatesc carne sau peste pentru 2 zile, le coc lent in cuptor, pe gril sau in oala cu presiune.

Pasii de mai sus necesita foarte putin timp activ. Ai taiat, condimentat, pus in cuptor si esti liber ) . Dupa ce fac toate astea, pot usor sa asamblez multe mese diferite in timp record. 5-15 minute si am o masa completa. Salate consistente (budha bowl) , tocanite, hummus, pesto din verdeturi si nuci, smoothieuri, pancakes, omlete, sandwich-uri, carne cu legume, combinatii sunt multe si toate gustoase.

Am ajuns sa traim intr-o perioada cu multe paradoxuri. Nu mai induram foame, dar totusi suntem intr-un deficit nutritional imens. Nu mai suntem pusi la pamant de virusi/bacterii, boli infectioase, ca 100 de ani in urma, dar bolile cronice ne ataca nemilos. Traim de 2 ori mai mult, dar daca e sa ne uitam cum sunt ultimii 15-20 de ani din viata unui om, observam ca nu vorbim de calitate si vitalitate, mai degraba de o sustinere a vietii. Nu ne simtim tocmai bine per general, dar luam asta ca pe o norma, pentru ca uitandu-ne in jur, descoperim ca si ceilalti se simt la fel.

Suntem bormbardati cu produse de calitate proasta si marketing frumos. E tot mai greu sa iai o decizie, atunci cand vine vorba de alimentatie si mod de viata sanatos. Sunt multe opinii, directii, teorii, dezbateri. Totusi exista cateva reguli simple care ne pot imbunatati cu mult calitatea vietii si pot preveni o serie de afectiuni cronice, daca sunt facute consistent.

Alimentatie

  • Consuma produse proaspete, naturale, minim procesate , cu o gama variata de culori (in engleza este si un termen: “eat the rainbow”, adica maninca curcubeul), fara zahar rafinat, sarace in grasimi saturate.
  • Evita alimentele prajite. Se recomanda gatirea la o temperatura cat mai mica. Gatirea indelungata la temperatura joasa, impiedica formarea glicotoxinelor.
  • Alege surse de proteina cat mai ecologice. Animale crescute in conditii umane, peste de captura.
  • Consuma alimente care ajuta digestia. Iaurt natural, muraturi , fibre solubile si insolubile (legume, fructe, leguminoase.. ).
  • Nu cumpara produsele a caror lista de ingrediente contine cuvinte pe care nu le poti pronunta. Cel mai probabil sunt aditivi, conservanti, etc.
  • Opteaza pentru cereale integrale si redu cantitatea de faina consumata.
  • Nu consuma lactate degresate. De regula aceste alimente contin amidon sau alti inlocuitori pentru a putea restabili din textura pierduta ca urmare a degresarii.
  • Incurajeaza consumul de produse locale, de sezon.

Miscare

  • Incorporeaza in rutina zilnica exercitii de rezistenta (jogging, ciclism..), forta (antrenamente cu greutati), flexibilitate (yoga, pilates)
  • Ridica-ti pulsul in zona aerobica
  • Alege exercitiile cu impact minim asupra articulatiilor si muschilor.
  • Fa activitate regulat, 20-30 minute, de 5-6 ori pe saptamina

Lifestyle

  • Bea apa filtrata din recipiente de sticla sau metal
  • Foloseste castile cand vorbesti la telefon
  • Evita produsele cosmetice si de igiena care contin ingrediente sintetice
  • Evita mediile unde se incurajeaza obiceiurile nesanatoase
  • Evita expunerea excesiva la soare
  • Culca-te pana la ora 22-23.00
  • Opreste wi-fi-ul pe timp de noapte sau cand nu-l folosesti
  • Nu incalzi mincarea in recipiente de plastic

Sunt pasi mici, dar care cumulativ pot avea un impact imens. Nu exista nici o gena in codul genetic uman care ar determina existenta unei boli cronice (diabet, osteoporoza, artrita, cancer..). Actiunile noastre de fiecare zi sunt cele ce determina exprimarea genica. De asta e foarte important ce mesaj le transmitem.

Sa avem grija de noi <3